Costul crizei, în România, a fost plătit preponderent de salariaţi, iar această situaţie a fost favorizată şi de legislaţia muncii, complet contrară intereselor salariaţilor adoptată în acea perioadă, susţine prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu.

"Cu ce rămâne cetăţeanul? Repartiţia venitului naţional net, deci după ce eliminăm şi consumul de capital fix, adică amortizarea care nu intră în consumul intermediar, rămâne ceea ce se împarte între cei doi prieteni precum pisica şi câinele: munca şi capitalul. Cum se împarte ceea ce rămâne? Se face preponderent în favoarea capitalului limitându-se veniturile din muncă. În teorie, raportul trebuie să fie 60%-65% pentru muncă şi 30%-35% pentru capital. În ţările dezvoltate, capitalului îi revine 40%, iar muncii 60%. În România, situaţia este inversă: peste 60% la capital şi sub 40% la muncă în 2014, deşi în 2000 raportul era echilibrat, 50%-50%."

Toată ştirea pe Agerpres.ro    Curs valutar din 24.11.2015    Indici bursieri din 24.11.2015